Ionu7 - Sufletul e Castelul Lyrics

În țara minunilor, iepurii întreabă de ce purtăm costume stupide de oameni.
De ce interceptăm încremeniți prin jaluzele arhetip prin diafragmă,
În fel și chip adulmecând în fel festiv miros de hippocampus,
Și avioanele din nou s-au prăbușit..
În cameră
Și plapuma-i pe geam
Periferii dispar
Cu pietre de la Thanos
În vis aniversar
Cu mine-am un abacus
Cai albi se îneacă-n var,
Vezi cam lin apa-n cactus
Nu mai există lapsus
Că soarele a apus
Atingi materie-n portale sufletu-n hiatus
Bănos dar în fiat
Ghiocel strâns în lotus
Vin porumbei la geam,
Și iese-un mare haos
Nu-i stare neam repaos
M-am deportat în Laos
Aproape-ndepărtat în rol
În rapsodii cânt la os
A-nghețat suprafața-n sol
Că m-am scos la liman
Vin fluturi cu elan în zbor și animează fața
În mersul legănat domol se-aliniază viața
Se disipă speranța, când sub abis cobor
Se vede-n ochii tăi că-i gol, s-a inundat Constanța
Nu vrei să zici dar știu prin pori, emană ignoranța
Vorbești dar mai bine tăceai, învârte pe mosor
Nu-i casă ca aici, contează ca să riști
Tot cazi și te ridici, nu-i loc de ocoliș
Înfigi țepușe tragi omor de parcă-i la afiș
Am plici
Șarpe în spirale, dă-te că nu am loc
Timpu-n palmă se măsoară din brățară breloc
Spațiu-n câmp se-ndepărtează, văd iar ca prin binoclu
Prin telescop, iese ochiul din soclu
Ciorbă-n intestine un acid de compot, când
Trag dintr-o țigară în parcare la bloc, o
Liniște deplină, sun a un ventriloc
Menire e în scop, scoate iachtul din port
În cer plasturii lipiți dau flow teribil pe aortă
Integrat indivizibil prin mijloc ce te suportă
În cod morsa pe alocuri înotând precipitează
Mă opresc și nu stau locului când fac ce nu contează
Pe polei aluneci clei, adormi mereu ce stai de pază
Într-o oază din distanță când șterg tot ce cercetează
Arde rădăcinile-n pomeți, prin magistrale torțe
Expedițiile-n Pirinei, occipitale forțe
Șarpe-n amigdale, în masă antidot,
Timpul toarnă te separă iese suflul din corp
Spațiu-n zile se dilată, se face un an doi
Alt episod, serialul enorm
Fructe, energie, flori fără echivoc
Gustu-n pricină dispare nu știi n-ai cum s-ai moft
Galerii amețitoare, fix ca un epilog
Trezit din somn, camera în atom