Crize - Monolog Lyrics

Uite cum nu, nu mai ești tu
Te-ai transformat, ești numai bun de uitat
Imperiul de praf s-a destrămat
Te-au alungat, un deget nu ai mișcat
Nu ai măsură când e vorba sa doară
Arzi pe dinăuntru, luminezi în afară
La răsărit m-ai părăsit
Și m-am rătăcit

Du-mă înapoi, du-mă înapoi
Eu nici măcar nu sunt de pe Pamânt, și nici tu
Du-mă înapoi, du-mă înapoi
N-am să mă mai întorc, nu mai pot, nu vreau
Nu e vina ta, nu e vina ta
Încă nu mă crezi, o să vezi, așteaptă
Nu e vina mea, nu e vina mea
Că am adormit, obosit, singur

Focu-n peșteră mi-l aprind
Stă lângă mine să nu mă sting
Pământul s-a oprit în loc, e doar liniște peste tot
Unii-nțeleg alții poate nu
Printre ei sunt și eu și tu
Sufletul trece prin oglinzi, ai mare grijă să nu ți-l vinzi
M-am gândit mai bine, m-am răzgândit
Ce urmează acum este infinit
Colorat și purtat de vânt, fluturele de la mine din gând
Împacat nu se uită-napoi
Nici nu regretă, nici nu-i ca noi
Nici nu regretă, nici nu-i ca noi

Du-mă înapoi, du-ma înapoi
Eu nici măcar nu sunt de pe Pamânt, și nici tu
Du-mă înapoi, du-ma înapoi
N-am să mă mai întorc, nu mai pot, nu vreau
Nu e vina ta, nu e vina ta
Încă nu mă crezi, o să vezi, așteaptă
Nu e vina mea, nu e vina mea
Că am adormit, obosit, singur

Nu i-ai întâlnit când te căutau să te împace
Poate că am fost părăsiți aici și suntem singuri
Ne vom dizolva și-odată cu noi, lumea
Ne vom dizolva și-odată cu noi, lumea